Grecia. De data asta perfect.


Perioada a fost 12-17 septembrie si am plecat cu catel si cu purcel, deci cu o masina incarcata la limita. Pana in Porto Koufo am facut 850 km. La dus cu cazare la Blagoevgrad, la intors direct Bucuresti- 12 ore.

Porto Koufo este in Halkidiki, pe bratul din mijloc ( Sitonia), in varful limbii de pamant si stanca. E o localitate cu 2 hoteluri, suficient de izolata ca sa te poti bucura de liniste si plaja civilizata. Am mai fost in Halkidiki, tot cu cazare pe malul apei, m-am simtit bine si atunci, dar diferenta a facut-o acum starea de tihna si pozitia hotelului- intr-un fel de port natural la mare. Toate camerele au priveliste la mare si zona stancoasa inverzita. Nu vezi linia de orizont intinsa, ci doar bucata din ea ce leaga arcurile de tarm inalt, verde, odihnitor. Apa este extrem de calda, clara si calma din motivul asta. Am stat 5 zile si nu-mi venea sa ma desprind de tarm. Oricum, in camerele de la parter puteai ajunge in mai putin de 1 minut. Orice faceai peisajul frumos si calm te linistea. Bolborositul firav al vreunei barci cu motor iti atragea atentia sigur, fiindca era printre putinele zgomote din micul paradis. Piscina nu exista fiindca nu are sens. Restaurantul de vis-a-vis este foarte bun si prietenos. Te simti in largul tau fiindca grecii, care fac business in zona asta, sunt tare prietenosi si corecti. Pentru fiecare noapte cazata in hotel primesti si o sticla de vin gratis la restaurant. Chestia asta mi-a placut, mai ales ca mancarea este destul de ieftina si consistenta.

Micul dejun este complet, bufet suedez aproape pe plaja. Sezlongurile si umbrelutele sunt gratis. Soarele si apa sunt prietenii tai pana cand primul incepe sa intreaca masura, dar deja esti obosit de atata inotat sau citit. Te retragi pe terasa, la umbra, cafeluta sau inca un pahar de bere. Cand si soarele da semne de oboseala faci doi pasi din nou pe plaja. Copiii sunt fericiti din nou, urmeaza balaceala de dupa-amiaza. Seara te urci la volan daca ai chef si faci vreo 20-30 km ca sa hoinaresti prin micile localitati din jur, pe plaje, pe la taverne. Tantarii greci sunt tare agresivi si nesatuli, sunt acolo in fiecare an, de generatii intregi.

Imprejurimile pot fi de neuitat. Un asfintit de soare captiv intre munti. O plaja izolata cu nisip fin si vegetatie bogata. Muntele Athos patronand celalalt brat. Plantatii cochete si ingrijite de maslini, vile exotice, stanci imbracate de vegetatie si leandri.

Am avut senzatia ca toate sunt la locul lor si mai bine nu m-am gandit sa fie.

Anunțuri

Despre cezar

ride in black, think in white !
Galerie | Acest articol a fost publicat în off topic și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s